Forum Interactiv Guest-book Media Top 40
Stars Stars Stars Stars Stars Stars  Ion Bargan. Blog Stars Stars Stars
Noutăţi
Despre Noi
Emisiuni
Publicitate
SMS 3883
0900 00 900


LogIn
Utilizator:
Parola:
Am uitat parola Inregistrare







Scrie un mesaj la mesaje@radiomedia.md


17-Dec-2014 BUGETUL ORAŞULUI PENTRU 2015 A FOST APROBAT
La şedinţa Consiliului Orăşenesc Cimişlia din luna decembrie, a fost propus spre
aprobare bugetul primăriei Cimişlia, pentru anul 2015, în valoare de 17 milioane
780 mii lei atît la capitolul venituri cît şi la capitolul cheltuieli. Cea mai
mare pondere la formarea bugetului oraşului au avut transferurile de susţinere
financiară a teritoriiilor de la bugetul de stat- 55 de procente. Veniturile
proprii ale primăriei, constituie în bugetul primăriei 30 la sută, iar 10 la sută
– din impozitul pe venit ale persoanelor fizice. Cele mai mzulte cheltuieli, ale
primăriei Cimişlia pentru anul 2015 sunt preconizate pentru învăţămîntul
preşcolar- 53 la sută.Apoi urmează amenajarea teritoriului cu 13 procente, pentru
cultură, artă sport şi activităţi pentru tineret 10 procente, circa 9 la sută
retribuirea muncii, întreţinera aparatuui primăriei- 4,5 procente.Acest proiect
de buget a fost aprobat în prima lectură fără modificări.
În cea de a doua lectură, dezbaterile s-au încins în jurul sumei de circa
jumătate de milion de lei, preconizate pentru proiecte investiţionale.
Consilierii partidului comuniştilor au propus de a specifica din această sumă,
cheltuieli pentru construcţia paraclisului la cimitir şi construcţia terenurilor
de joacă pentru copii.
În aceeaşi ordine de idei, primarul de Cimişlia, Ghoerghe Răileanu, a propus să
fie alocate şi 100 mii lei pentru construcţia bisericii Sfîntul Gheorghe din
Cimişlia.
Luînd în consideraţie propunerile consilierilor, bugetul primăriei Cimişlia
pentru anul 2015, a fost votat unanim la Consiliul Orăşenesc în suma 17 milioane
780 mii lei. Această sumă este cu circa 4 milioane lei mai mult decît bugetul
anului 2014.
Comentarii: 0



26-Nov-2014 6 AUTOMOBILE NOI PENTRU POLIȚIA DIN CIMIȘLIA
Poliția din raionul Cimișlia au fost dotată cu 6 automobile noi de marca Dacia.
Lotul face parte din cele 164 de automobile noi acordate Inspectoratului General al
Poliției. Dotările au fost efectuate de MAI cu suportul financiar al Uniunii
Europene.
Mașinele sunt dotate cu toate echipamentele necesare, inclusiv pneuri de iarnă,
conuri, bandă reflectorizantă și alte aplicații. Automobilele sunt destinate celor
4 sectoare de poliție din raionul Cimișlia și serviciul de patrulare din teritoriu.
Deasemenea toate sectoarele de poliție din raionul Cimișlia au fost dotate cu
tehnică de birou, calculatoare și imprimante.
Comentarii: 0


26-Nov-2014 MONUMENTUL DEPORTAŢILOR DIN SELEMET
De hramul satului Selemet din raionul Cimişlia, de ziua Sfîntului Dumitru, în
centrul localităţii a fost deschis monumentul în memoria victimelor regimului
totalitar comunist de ocupaţie. Monumentul reprezintă o cruce din două lespede de
piatră cu încrustarea numelor celor 62 de selemeţeni care au fost deportaţi în
Siberia şi Cazahstan în perioada 1940-1949 şi un segment de cale ferată.
Iniţiativa şi contribuţia la edificarea monumentului aparţine cetăţeanului Ion
Coptu, care a fost susţinut de colegii din partidul Liberal, consilieri şi
consăteni.Ideea a fost sprijintă din start şi de către primarul localităţii
Tatiana Badan.
Cuvinte de recunoştinţă pentru înaintaşii satului au fost rostite de către
Anastasia Balmuş-preşedintele Societăţii Istorice Ştefan cel Mare din Cimişlia,
Tudor Pozneac-profesor din oraşul Cimişlia,Anatol Şalaru-fost ministru al
transporturilor şi alţii. Feodosia Bulăţel-Oboroceanu, avea 13 ani cînd a fost
deportată împreună cu părinţii în regiunea Bureat unde a îndurat 9 ani de zile.
În perioada 1940-1949 din satul Selemet au fost deportaţi 62 de gospodari.În cel
de-al doilea război mondial, 28 de bărbaţi din Selemet au căzut pe cîmpul de
Luptă, iar în perioada 1946-1949, peste 300 de selemeţeni au murit de foame.
Comentarii: 0


26-Nov-2014 CÎNTEC JOC ŞI VOIE BUNĂ CA LA NOI ÎN SAT
Obiceiul de nuntă prezentat de către artiştii de la casa de cultură din satul
Hîrtop, i-a adus gazdei festivalului “Cîntec, joc şi voie bună – Ca la noi în
sat”, premiul mare. Colectivul Sălcioara,, este unul din cele 9 colective
participante la festival în ediţia actuală.
Locul 2 a revenit colectivului secţiei raionale de cultură Cimişlia, cu titlu
model “Busuioc Moldovenesc”. Artiştii au adus în scenă un obicei mai vechi
specific satului Ialpujeni- De ziua babei, adică un fel de Ziua moaşei satului,
care se sărbătoreşte în a patra zi după Paşti.
Artiştii din satul Porumbrei au venit la festival cu obiceiul scăldatul pruncului
la botez, iar cei din satul Selemet cu tradiţiile legate de Sfîntul Dumitru-
încheierea păşunatului pentru oi. Ambele collective s-au învrednicit de locul 3.
Simpatia publicului a fost cucerită şi de către debutanţii festivalului-
ansamblul Floare de Mălin din satul Valea Perjei. Fiind un sat preponderant
bulgăresc ei au prezentat în scenă portul şi cîntece etniei bulgăreşti.
Festivalul tradiţiilor şi obiceiurilor străbune “Cîntec, joc şi voie bună – Ca la
noi în sat”, a ajuns la a 10-a ediţie în 2014, este organizat sub egida secţiei
cultură raionale Cimişlia în fiecare an. Gazda festivalului pe parcursul acestor
ani a fost casa de cultură a primăriei comunei Hîrtop.
Comentarii: 0


16-Oct-2014 ZIUA FEMEILOR RURALE
Cu ocazia zilei mondiale a femeilor rurale, su egida Confederaţiei Sindicatelor
din teritoriu, s-a desfăşurat o masă rotundă cu genericul “Cunoaşte-ţi
drepturile”. La întrunire au participat reprezentantele femeilor din sectorul
agrar, învăţămînt, medicină, asistenţă socială, telecomunicaţii şi alte domenii.
Cele mai multe femei, tradiţional activează în domeniul învăţămîntului. În toate
grădiniţele din raionul Cimişlia, toţi educatorii sunt femei, cu excepţia unui
educator bărbat în grădiniţa satului Hîrtop.
Cele mai frecvente probleme ale femeilor din localităţile săteşti sunt legate de
locul de muncă. La sate multe întreprinderi funcţionează sezonier. Angajatele nu
au un loc de muncă permanent.
Participanţii au examinat situaţii problematice cu acordarea îndemnizaţiilor la
naşterea copiilor, alocaţiilor de şomaj, alocaţiilor sociale pentru femeile din
sate şi alte probleme cu care se confruntă femeile în sectorul rural.
Un sprijin aparte pentru femeile din sectorul rural este acordat de către
sindicate. Drept confirmare este şi această masă rotundă cu participarea femeilor
rurale.
Sărbătoarea mondială- Ziua Femeilor Rurale în Republica Moldova se marchează
anual la 15 octombrie începînd cu anul 2000.
Comentarii: 0


16-Oct-2014 ÎN SPRIJINUL PARCULUI INDUSTRIAL CIMIȘLIA
Parcul Industrial din Cimişlia ar putea atrage investitori străini, dacă ar
exista o infrastructură dezvoltată. Este opinia oamenilor de afaceri din România,
care au participat la un forum regional organizat de Agenţia de Dezvoltare Sud.
Vasilică Diaconu, antreprenor din România, a declarat că ar putea iniția la
Cimișlia, o afacere în sectorul producerii de mobilă, cu angajați
autohtoni.Autorităţile din Republica Moldova, dau asigurări că, de anul viitor,
vor investi în dezvoltarea infrastructurii.
Pînă la moment, pentru constru construcția Parcului Industrial din Cimișlia, au
fost investiți circa un milion, 600 mii lei.
Şeful Delegaţiei UE în Moldova, Pirkka Tapiola, a anunţat că Uniunea Europeană îi
va ajuta pe antreprenorii locali să-şi dezvolte afacerile.
Până în prezent, în Moldova au fost create şase parcuri industriale.
Comentarii: 0


16-Oct-2014 BUN E VINUL DE LA CIMIŞLIA
Sărbătoarea Naţională a Vinului, ediţia 2014, a adunat în centrul oraşului
Cimişlia viticultori şi vinificatori din 11 primării şi 2 fabrici de vinificaţie-
cele din Cimişlia şi satul Javgur. Cel mai spectaculos concurs al festivalului-
prezentarea primăriilor a descoperit talente de creaţie, culinare şi desigur de
vinificatori iscusiţi.
Învingători ai concursului cea mai bună prezentare a primăriei la festivalul
naţional al vinului din raionul Cimişlia a devenit primăria satului Batîr.
Concursul simpatia tinerilor pentru cel mai bun primar din raion, a scos în
evidenţă talentul primarilor de a spune toaste frumoase, de a dansa şi chiar a
evolua în rol de cîntăreţ. Cununa de lauri i-a revenit primarului de Ialpujeni-
Eremia Paşcaneanu.
Premiul viţa de aur 2014 i-a revenit antreprenorului Andrei Coptu din satul
Selemet. Dumnealui cultivă soiuri tehnice, Caberne şi Merlo pe o suprafaţă de 7
hectare.
Organizatorii au înmînat premii şi pentru cel mai bun vin de casă, producţia 2013
şi şi cel mai bun vin tulburel- producţia 2014. Locul întîi, doi şi trei pentru
cel mai bun vin roşu din anul 2014 a revenit respectiv lui Mihai Putină, Victor
Prisăcaru şi Ion Putină.
Atmosfera de sărbătoare a sărbătorii Ziua Naţională Vinului la Cimişlia, a fost
întregită de evoluarea acolectivelor artistice din Batîr, Selemet şi Cimişlia.
Comentarii: 0


07-Aug-2014 A PATRA EDITIE DE CURSE DE CAI LA CIMISLIA
La cea de a patra ediţie a curselor de cai desfăşurată la Cimişlia învingător în
categoria cai cu vîrsta de pînă la 2 ani, a devenit reprezentantul oraşului
Cimişlia- Veceslav Prisăcaru,locul 2 –Ivan Tanasoglo din Ucraina şi locul 3-
Mihail Zlatov din oraşul Comrat.Şi la categoria curselor de cai cu vîrsta mai
mare de 2 ani, primele 3 locuri au revenit reprezentanţilor din oraşul
Cimişlia.În raionul Cimişlia sunt crescuţi 15 cai de prăsilă, descendenţi de la
ferma de cai din Ciadîr Lunga. Este vorba în special de rasa „Orlov”.
Spectatorii au avut parte şi de clipe amuzante în cadrul concursului. Este vorba
de aruncarea sacului cu fîn.
Cursele de cai la sudul Moldovei devin o tradiţie frumoasă. Astfel de concursuri
au loc anual în localităţile Ciadîr Lunga, Comrat, Cimişlia, Tvardiţa, Taraclia
şi altele.
Comentarii: 0


07-Aug-2014 REPARATIA SCOLILOR - PE ULTIMA SUTA DE METRI
Reparaţia instituţiilor de învăţămînt în raionul Cimişlia este pe ultima sută de
metri. În unele şcoli se desfăşoară reparaţii curente, altele însă implimentează
proiecte de reparaţii capitale. Şcoala de circumscripţie din satul Gradişte, în cadrul
proiectului Eficienţă Energetică desfăşoară izolarea externă a pereţilor. Aceasta va
permite economisirea a circa 30 de procente din sursele băneşti pentru încălzirea
şcolii în perioada de iarnă.
La gimnaziul din satul Porumbrei e pe sfîrşite schimbarea geamurilor vechi cu geamuri
de termopan. În acestă instituţie de învăţămînt îşi vor face studiile şi elevii din
ciclul gimnazial din satele vecine- Sagaidacul Nou, Codreni şi Zloţi.
Şcoala primară grădiniţă din satul Suric, urma la 1 septembrie să treacă în sediul
grădiniţei din localitate. Din motive că reparaţiiile aici sunt de lungă durată, s-a
hotărît ca în anul 2014, şcoala primară, grădiniţa de copii şi centrul medicilor de
familie să fie plasate într-o clădire mai veche construită în anul 1959.
Perioada limită de încheiere a reparaţiilor în instituţiile de învăţămînt din raionul
Cimişlia este 15 august. La moment, potrivit specialiştilor circa 80 la sută din
lucrări sunt îndeplinite.
Potrivit strategiei de reorganizarea a instituțiilor de învățămînt în raiionul
Cimișlia, în anul 2014- urmează să fie reorganizate 2 licee, 5 gimnazii, şi 2 şcoli
primare grădiniţă.
Comentarii: 0


18-Jun-2014 START SEZONULUI ESTIVAL LA CIMIȘLIA
Tabăra Izvoraș din raionul Cimișlia situată într-un loc pitoresc din mijlocul
pădurii satului Zloți, și-a deschis ușile pentru primii 120 de copii. Aici se
odihnesc copiii începînd de la clasele primare pînă la clasa a noua, atît din
raionul Cimișlia, cît și din alte localități ale Republicii Moldova. Aer curat,
terenuri de sport, concerte și spectacole la aer liber- toate sunt la dispoziția
copiilor.
Copiii sunt alimentați de 4 ori pe zi. În meniu se regăsesc fructe și legume
proaspete, dulciuri, bucate făcute ca la mama acasă.
Copiii sunt cazați în case construite capital cu odăi spațioase și multă lumină.
Aici ei își petrec o bună parte din timp. Deși sunt în vacanță nu uită și de
cărți.
În tabăra de odihnă izvoraș din Zloți în anul curent se vor odihni circa 600 de
copii. Sezonul de va încheia la mijlocul lunii august.
În raionul Cimișlia, în perioada de vară funcționează 3 tabere de odihnă- El
Șadai în orașul Cimișlia, Emanuel în satul Valea Perjei și Izvoraș în satul
Zloți. În total aici se vor odihni în sezonul estival peste 1500 de copii.
Comentarii: 2


14-Apr-2014 СИНИЦА В РУКАХ
Семнадцать шагов по винтовой лестнице, и ты оказываешься в уютное зале. Маленькие
столики под чистыми скатертями. Нарядные шторы на огромных окнах. Тихая музыка.
Аккуратная стойка бара. Для любителей романтики – уголок в стиле «ретро»… Хорошее
настроение посетителей этого кафе, появившегося в центре города совсем недавно,
обеспечивают семь человек. Руководит маленьким коллективом нового предприятия
общественного питания рыбничанка Светлана Регентовская. История о том, как она
«поднимала» своё дело – наглядное пособие для тех, кто хочет заняться
предпринимательством, фактически не имея ничего, кроме желания изменить
собственную жизнь. – Прежде я не занималась бизнесом, – рассказывает Светлана. –
Но у меня всё же было представление о том, что такое собственное предприятие. Так
случилось: после развала СССР пришлось работать на частников. Была поваром,
ресторатором, бухгалтером… И, наблюдая, что называется, изнутри за тем, как
предприниматели вели свои дела, в какой-то момент поняла: я тоже могла бы… Первым
шагом на этом пути стала для Светланы учёба. Два года назад она узнала, что в
Приднестровье начинает работать программа развития ООН по поддержке малого
бизнеса – прочла об этом в газете. В рамках ПРООН в Рыбнице открылась школа
бизнеса, куда и пришла будущая предпринимательница. Итогом стал собственный
бизнес-план – открытие кафе. Но одно дело – проект, и совсем другое – его
воплощение. На то, чтобы теория стала фактом, Светлана потратила больше года. –
Пришла я в архитектурный отдел, – вспоминает она. – Мне там сказали: нужен
согласованный проект. А где его взять? С чего начать? Спасибо Порфирию Якимовичу
Николаю – заведующему отделом питания из центра гигиены и эпидемиологии. Он
единственный подошёл неформально – объяснил, какие конкретно разрешения и
согласования потребуются. И я пошла с его списком по инстанциям… На то, чтобы
выполнить все формальности, Светлана потратила пять месяцев. Только заявление на
имя главы госадминистрации пришлось трижды писать. На старте – Тамаре Киливник.
Потом дважды – на имя Татьяны Туранской. Сначала – как новому руководителю.
Второй раз – потому что выяснилось: есть ошибочка… И каждый раз: на рассмотрение
– месяц… Были и другие трудности. К примеру, в пакет документов должны входить
нотариально заверенные заявления обитателей округи о том, что они не возражают
против открытия кафе. И такие бумаги Светлана подготовила. Но спустя какое-то
время две бабули, живущие в доме по соседству, забеспокоились, что посетители
кафе станут ходит в их подъезд «по нужде» и вообще – нарушать порядок… Пришлось
делать в Тирасполе экспертизу проектной документации. И проводить исследования
возможного уровня шума. Специалисты подтвердили: открытие кафе не нарушит никакие
установленные нормы. Однако даже после этого разрешительные документы на
строительство остались не подписанными – по непонятной причине проект «застрял» у
главного архитектора (теперь уже бывшего). Между тем лето близилось к концу.
Оттягивать стройку уже было нельзя. Так что Светлана на свой страх и риск начала
реконструкцию предназначенного для кафе помещения. И «получила по рукам» –
главный архитектор города собственноручно написал жалобу на самовольное
строительство. По этой жалобе пришли инспекторы госнадзора. Отклонений от проекта
не обнаружили, но формальное нарушение зафиксировали – проект ведь всё ещё был на
согласовании. И Светлану оштрафовали на 2,5 тысячи рублей. Однако, как говорится,
нет худа без добра. Очень скоро после этой «истории» с нарушением власти выдали
наконец-то официальное разрешение на сдачу объекта в эксплуатацию. – СОВСЕМ
нетрудно понять, почему у нас даже очень хорошие бизнес-планы так и умирают на
бумаге, – замечает моя собеседница, вспоминая свой путь на предпринимательском
поприще. – Слишком много сил нужно для того, чтобы воплотить их в жизнь. А ведь
малый бизнес сталкивается не только с большими административными барьерами, но
ещё и с огромными финансовыми затратами… Финансовая сторона собственного дела –
тема для отдельного разговора. Что делать, если нет своих капиталов или
накопленной суммы не хватает? Ответ напрашивается сам собой – нужно искать
инвестора. Но не каждому начинающему бизнесмену везёт встретить человека,
готового рискнуть своими деньгами… Светлане в этом плане повезло. Она нашла
партнёра, которому идея с кафе показалась привлекательной. Однако траты,
связанные с преодолением административных барьеров, стали непредвиденным
тормозом. А траты эти вряд ли можно назвать незначительными. Документация,
например, обошлась в 250 долларов. Столько же ушло на штраф. За экспертизу
пришлось уплатить 300 долларов. И это далеко не полный список расходов, без
которых воплощение бизнес-проекта в реальность было бы просто невозможно. – По
моим подсчётам, – размышляет Светлана, – чтобы в нашем городе поставить на ноги
своё дело, нужно иметь порядка двадцати тысяч долларов. И тем, кто не нашёл
инвестора, приходится нелегко. Ведь для начинающего предпринимателя взять кредит
в банке – это не реально. Почему? А отдавать как, если только на открытие уходит
год. И всё это время – только расходы… То, что новый бизнес не сразу становится
доходным, понимают даже далёкие от предпринимательства люди. Естественно, на это
не рассчитывают те, кто подходит к открытию своего дела взвешенно – то есть
разрабатывают бизнес-план. По проекту Светланы, например, кафе должно стать
прибыльным лишь через год работы. А с момента его открытия прошло только три
месяца. И дела у нового предприятия идут неплохо: появились свои постоянные
посетители, круг клиентов расширяется. Тем не менее пока ещё не хватает доходов,
чтобы покрыть хотя бы текущие месячные затраты: на аренду, товары, налоги,
зарплату, коммунальные услуги… – Деньги нам, конечно, нужны, – делится своими
заботами глава молодого предприятия. – Но мы учитываем финансовые возможности
рыбничан, а потому «держим» доступные цены. Ведь синица в руках лучше, чем
журавль в небе… Вопреки всем трудностям Светлана не унывает и верит в свой успех.
А полученный «опыт становления» считает прививкой, которая поможет выжить в
условиях нашей рыночной экономики. ТАКАЯ вот история со счастливым концом.
Сегодня она – скорее исключение, чем правило. Но власти обещают, что сделают всё
возможное для устойчивого развития в нашем городе и районе малого и среднего
бизнеса. В частности, упростят не только любые формы согласования документов
(разрешений, заключений, решений, свидетельств), но также контроль и надзор за
предпринимательской деятельностью. Данная статья появилась в рамке проэкта
«Чимишлия-Рыбница: информационный мост” Программа ЕС -ПРООН «Поддержка мер по
укреплению доверия" в рубрике “Истории успеха женщин”
Comentarii: 1



Doriţi să fie activat Forum-ul?
Da.
Nu.
Nu ştiu.







0 900 00 900 sms 3883

< Decembrie >
Lu Ma Mi Jo Vi Si Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31
< 2014 >








Reînnoit
17 December 2014
Design & Programming by
Ciornii Alexandru

Pro Media SRL®
or. Cimislia, bd. Stefan cel Mare 14
tel: (241) 2-28-66 e-mail: bargan_andrei@mail.ru
publicitate@radiomedia.md info@radiomedia.md