40 de elevi din familii cu venituri mici din satul Batîr, Cimislia, au primit haine, încălţăminte şi rechizite şcolare din partea fundatiei Soros Moldova, in cadrul proiectului „Comunităţi şcolare în acţiune”. Profesorii din satul Batîr au obţinut şi finanţe pentru două cercuri extraşcolare. In spatiile nou-amenajate elevii vor putea să se distreze şi să facă sport, dupa cum ne-a relatat directorul liceului din Batîr, Valentina Tomescu. 50 de şcoli din ţară au beneficiat de granturi din partea fundatiei Soros, printre care si două instituţii din raionul Cimişlia: Liceul din Batîr şi gimnaziul din Javgur.
Scriitoarea Lidia Constantinescu, originară din Cimişlia, stabilită de ani buni în Bucureşti, a acordat o bursă de merit celui mai bun elev al Liceului ,,Mihai Eminescu” din oraşul Cimişlia, în valoare de 1000 de lei, care i-a revenit Emanuelei Scutaru, elevă în clasa a 12-a. Bursa acordată de scriitoarea Lidia Constantinescu îi stimulează pe elevi să obţină cât mai multe rezultate la învăţătură.
Ajunşi la sfîrşit de an 2010, am format cu ajutorul voturilor radioascultătorilor clasamentul celor mai difuzate piese la Radio Media. În urma votării, cu cca 60% din numărul de voturi, “Люблю тебя” de Ionel Istrati, a fost declarată învingătoare. În clasament s-a mai înregistrat şi Dorin Braga cu piesa "I wanna be with you", obţinînd 38 la suta, iar toate celelalte 13 piese nu au acumulat mai mult de 3% din voturi.
Şase brazi de peste 40 de ani din centrul oraşului Cimişlia au fost doborâţi la pământ. Responsabilii din cadrul Primăriei spun că tăierea coniferilor era necesară pentru îmbunătăţirea aspectului urbei. Primarul de Cimişlia, Gheorghe Răileanu, spune că tăierea brazilor din centrul oraşului a fost planificată de mult timp. Defrişarea însă au fost amânată intenţionat până la sărbătorile de iarnă, pentru a folosi o parte a cetinii la ceremoniile de Revelion din şcoli şi grădiniţe. 40- sau chiar 50 de ani au trebuit acestor brazi mari să crească, însă in 3 minute au fost doborâţi la pămînt. Cimişlienii sunt indignaţi de tăierea brazilor, chiar dacă Primăria le-a considerat necesare. Unii locuitori ai oraşului Cimişlia au profitat însă pe seama defrişării. Cei mai îndrăzneţi şi-au ales câteva crengi de brad pentru a-şi decora casele. După lucrările de defrişare, Primăria va împodobi doi brazi din centrul oraşului pentru sărbătorile de iarnă.
Gradinita ,,Andries,, din s. Ialpujeni r. Cimislia, a marcat un an de activitate. Această localitate nu a avut grădiniţă timp de 20 de ani. Picii de aici le-au oferit oaspeţilor clipe de neuitat, le-au recitat poezii, au cântat cântece şi chiar au jucat teatru. Gradinita “Andrieş” din localitate a fost redeschisa graţiei proiectului ,, Educatie pentru toti’’ sustinut de Ministerul Educatiei. În lucrarile de renovare a grădiniţei au fost investiti 1 milion de lei, iar primăria Ialpujeni a contribuit cu 200.000 de lei. Gradinita ,, Andries,, din satul Ialpujeni a fost data in expluatare la 20 noiembrie anul 2009.
Fenomenul pirateriei tot mai mult este raspindit in Moldova. Muzica si filmele artistice sint descarcate direct de pe internet fara a se tine cont de drepturile de autor. Si intrepreta de muzica populara, Anisoara Prisacaru din or. Cimislia se confrunta cu asemenea probleme.Ea sustine, ca a cheltuit pentru inregiastrarea si producerea propriul album peste 40.000 lei. Este constienta, ca muzica ii este piaratata, fapt ce o indigneaza si o nemultumeste. In acelasi timp Anisoara Prisacaru sustine ca nu ii sunt aparate drepturile de autor, la ea acasa. In Moldova drepturile de autor sunt aparate de Agentia de Stat pentru proprietate intelectuala . Putini cunosc insa ca incalcarea legii prevede pedeapsa pina la 5 ani privatiune de libertate sau amenda de pina la 200.000 lei. Oamenii cred ca atita timp cit exista cereea si oferta vor exista si saituri si oameni care vor pirata. Lupta cu pirateria a inceput in luna octombrie, odata cu suspendarea saitului Torents.Md care a fost insa redeschis la cererea internautilor. Alte pedepse nu au fost inregistrate, de aceea celor care pirateaza nici nu le este frica de lege.
Lîngă satul Fetiţa din Cimişlia este plantată prima pădure privată din raion. Proprietarul pădurii este conducătorul unei intreprinderi de comerţ din raionul Cimişlia. Iniţial, întreprinzătorul dorea să planteze pe proprietăţile sale o livadă sau o vie. Dar speciliştii , însă iau recomandat să planteze pădure de salcîm, deoarece pământurile respective nu sunt bune pentru livezi şi vii. Peste 30 de persoane din colectiv, înarmaţi cu hîrleţe şi puieţi de salcîm au sădit mii de copăcei ,în speranţa că peste 10- 15 ani aici va fi o pădure de toată frumuseţea. Cot la cot, copii şi părinţii, locuitori din diferite sate, oameni de diferite profesii au fost uniţi într-o iniţiativă nobilă- să sădească o pădure privată. Cei peste 20.000 de copăcei de salcîmi sădiţi linga satul Fetiţa, vin să confirme că oamenii din partea locului îşi iubesc baştina şi ţara în care trăiesc.
Satul Selemet are circa 5000 de locuitori si este una din cele mai mari localitati din raion. Iurie Leanca , ministru al afacerilor externe al Republicii Moldova si aminteste cu drag de satul Selemet, unde a copilarit. Oaspetii care vin in satul Selemet, nu uita sa treaca nici pe la Muzeul satului. Deschis in anul 1992, Muzeul are in colectie circa 4000 de unitati muzeale si reprezinta cartea de vizita a satului. Strainii care au venit in satul Selemet, spun ca au invatat de la sateni numai lucruri bune. Legenda spune ca denumirea satului Selemet provine de la “Salamat”- numele fetei unui bogătaş turc, care a stăpînit cîndva locurile de prin împrejurimi. Într-o zi s-a abătut o apă mare care a înecat totul în cale, moşierul a reuşit să fugă însă fiica sa “Salamat” a nimerit sub valuri. Bogătaşul a trimis înapoi slugi ca s-o salveze însă nimeni din acei oameni nu s-a mai întors la stăpîn …» După aceea toţi au inceput să zică: „Mă duc la Salamat”, adică acolo unde s-a înecat fiica de moşier. Cu timpul denumirea satului se pronunţa diferit, pîna cînd oamenii au început să-i zică „Selemet”.
Ziua Usilor Deschise in cadrul judecatoriei Cimislia este organizată pentru prima dată. Acţiunea a purtat genericul ,,Ziua transparentei depline a activitatii judecatoresti,, şi a avut drept scop să informeze populatia orasului cu activitatea justitiei din Cimislia. Tinerii au fost cei mai interesati de activitatea judecatioriei raionale Cimislia .Un grup de liceeni de la LT "M. Viteazul" din or. Cimislia au participat chiar la lucrarile unei sedinte de judecata . Procesul de judecata, la care au asistat, a intarit decizia multora dintre elevi să devină jurişti, chiar daca aceasta este o profesie responsabilă şi dificilă.
După doi ani de tăcere Primăria oraşului Cimişlia, în sfîrşit a alocat primii bani pentru completarea fondului de carte ai Biblioteceii Oraşeneşti ,,Mihai Eminescu’’ . A îmbogăţit lotul de carte cu circa 240 de titluri noi. Primii cititori , care au rasfoit cărţile, au fost elevii clasei I de la Liceul ,,Ion Creanga ’’ din oraş. Picii din clasa I au ramas cu amintiri de neuitat de la Biblioteca, după ce au fost plimbaţi prin lumea cărţilor. De asemenea Primăria oraşului Cimişlia a transferat 6000 de lei pentru abonarea la ziare si reviste pentru anul 2011, transfer, care timp de 2 ani a fost înghetat din cauza,, crizei economice,,.