La 11 februarie 2011, postul de radio - Radio Media Cimislia, a aniversat 6 ani de activitate. In limbaj scolar ar insemna ca a pasit in clasa 0. Daca pentru un ascultator 6 ani e o virsta frageda, pentru un radio local este o cale destul de lunga, cu experimente si realizari. Intr-o perioada scurta de timp, RADIO MEDIA a reusit sa se impuna pe piata audiovizualului regional, datorita stilului interactiv ( comunicare in direct cu ascultatorii). De aici si-au luat zborul oamenii de radio Andrei Bargan (Radio Moldova) , Constantin Rinja –Dj ORION (Vocea Basarabiei, PUBLIKA TV), Viorica Radu (Vocea Basarabiei, Radio Noroc), Doina Butanu (PRO FM) , Tatiana Petria (Radio 21) s.a. Din primele zile de activitate Postul şi-a cucerit auditoriul, devenind „Mîndria oraşului” şi „Staţia celor mai variate hituri”. În iulie 2006 la Radio este lansat serviciul de telefonie fixă cu valoare adăugată 090000900, iar la sfîrşit de an şi serviciul SMS- Felicitări 3883 . Emisiunile interactive au devenit mai dinamice , cu diversitate de voci. În acelaş an Radio Media şi-a deschis site-ul www.radiomedia.md În cadrul Radio Media la 27 octombrie 2006 a fost lansat primul studio de radio pentru tineri din Moldova („UNISON FM”) cu participarea Centrului Media pentru Tineri. 15 tineri, preponderent elevi, produc săptămînal emisiunea „Axa Tineret”. Radio Media a organizat în direct Radiomaratonul regional de colectare a mijloacelr băneşti pentru edificarea Mănăstirii Zloţi (a.2006 – cca 100 mii lei) şi a monumentului Ştefan cel Mare la Cimişlia (a.2007 – cca 50 mii lei) Pe parcursul activităţii reporterii radioului au participat la concursuri naţionale, proiecte mass media – SOROS/ AIDS, API, IREX/USAID Radio Media Cimislia emite 24/24 ore doar programe proprii-.preponderent emisiuni interactive, muzicale si informative. In prezent la Radio Media activeaza 7 persoane Radio Media coopereaza activ cu autoritatile locale –realizeaza stiri locale, reportaje si emisiuni cu caracter comunitar. In fiecare zi de joi seara in direct cu ascultatorii se desfasoara emisiunea „ORA LOCALA” –cu invitati ai Administratiei Publice Locale. Ultima Campanie media „Cimislia- oras curat!” in parteneriat cu primaria Cimislia si ziarul „Business info”, Asociatia Presei Independente, sprijinita de UNESCO, s-a incheiat la 30 septembrie 2009 cu acordarea premiului „Cea mai buna campanie media pentru promovarea Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului” „Pentru anii 2010-2015 RADIO MEDIA isi propune sa-si extinda emisia in raioanele de sud – Ialoveni, Stefan Voda, Causeni, Leova, Cantemir si Cahul – membre ale Regiunii de dezvoltare economica Sud, capitala careia este or. Cimislia”, a afimat Andrei BARGAN, director RADIO MEDIA Cimislia. In august 2010 Radio Media a obtinut de la CCA frecventa si pentru or. Leova. Proiectul este in proces de realizare . RADIO MEDIA face parte din compania PRO MEDIA SRL Colegiul de redactie Radio Media Cimislia aduce pe aceasta cale multumiri tuturor celor care au fost alaturi acesti 6 ani de activitate si ne-a incurajat in activitatea de zi de zi.
După ce Ministerul Mediului a confirmat apariţia lupilor în Republica Moldova, iată că aceştia au fost văzuţi şi de vînătorii din Cimişlia. Se presupune că cei patru lupi observaţi în raionul Cimişlia, au venit din Ucraina sau România. Specialiştii spun că aceste animale nu se vor stabili permanent în această regiune, deoarece suprafeţele împădurite sunt mult prea mici pentru ca lupii să poată forma haite.
Vînarea lupilor este categoric interzisă, deoarece sunt incluşi în Cartea Roşie.Conform datelor oferite de Ministerul Mediului, pe întreg teritoriul ţării sunt în jur de 20 de lupi, împărţiţi în câteva haite. Potrivit specialiştilor, acesta este un număr redus, deoarece în condiţiile în care Moldova dispune de 40.000 hectare de pădure, numărul optim de lupi ar trebui să fie de două ori mai mare
40 de elevi din familii cu venituri mici din satul Batîr, Cimislia, au primit haine, încălţăminte şi rechizite şcolare din partea fundatiei Soros Moldova, in cadrul proiectului „Comunităţi şcolare în acţiune”. Profesorii din satul Batîr au obţinut şi finanţe pentru două cercuri extraşcolare. In spatiile nou-amenajate elevii vor putea să se distreze şi să facă sport, dupa cum ne-a relatat directorul liceului din Batîr, Valentina Tomescu. 50 de şcoli din ţară au beneficiat de granturi din partea fundatiei Soros, printre care si două instituţii din raionul Cimişlia: Liceul din Batîr şi gimnaziul din Javgur.
Scriitoarea Lidia Constantinescu, originară din Cimişlia, stabilită de ani buni în Bucureşti, a acordat o bursă de merit celui mai bun elev al Liceului ,,Mihai Eminescu” din oraşul Cimişlia, în valoare de 1000 de lei, care i-a revenit Emanuelei Scutaru, elevă în clasa a 12-a. Bursa acordată de scriitoarea Lidia Constantinescu îi stimulează pe elevi să obţină cât mai multe rezultate la învăţătură.
Ajunşi la sfîrşit de an 2010, am format cu ajutorul voturilor radioascultătorilor clasamentul celor mai difuzate piese la Radio Media. În urma votării, cu cca 60% din numărul de voturi, “Люблю тебя” de Ionel Istrati, a fost declarată învingătoare. În clasament s-a mai înregistrat şi Dorin Braga cu piesa "I wanna be with you", obţinînd 38 la suta, iar toate celelalte 13 piese nu au acumulat mai mult de 3% din voturi.
Şase brazi de peste 40 de ani din centrul oraşului Cimişlia au fost doborâţi la pământ. Responsabilii din cadrul Primăriei spun că tăierea coniferilor era necesară pentru îmbunătăţirea aspectului urbei. Primarul de Cimişlia, Gheorghe Răileanu, spune că tăierea brazilor din centrul oraşului a fost planificată de mult timp. Defrişarea însă au fost amânată intenţionat până la sărbătorile de iarnă, pentru a folosi o parte a cetinii la ceremoniile de Revelion din şcoli şi grădiniţe. 40- sau chiar 50 de ani au trebuit acestor brazi mari să crească, însă in 3 minute au fost doborâţi la pămînt. Cimişlienii sunt indignaţi de tăierea brazilor, chiar dacă Primăria le-a considerat necesare. Unii locuitori ai oraşului Cimişlia au profitat însă pe seama defrişării. Cei mai îndrăzneţi şi-au ales câteva crengi de brad pentru a-şi decora casele. După lucrările de defrişare, Primăria va împodobi doi brazi din centrul oraşului pentru sărbătorile de iarnă.
Gradinita ,,Andries,, din s. Ialpujeni r. Cimislia, a marcat un an de activitate. Această localitate nu a avut grădiniţă timp de 20 de ani. Picii de aici le-au oferit oaspeţilor clipe de neuitat, le-au recitat poezii, au cântat cântece şi chiar au jucat teatru. Gradinita “Andrieş” din localitate a fost redeschisa graţiei proiectului ,, Educatie pentru toti’’ sustinut de Ministerul Educatiei. În lucrarile de renovare a grădiniţei au fost investiti 1 milion de lei, iar primăria Ialpujeni a contribuit cu 200.000 de lei. Gradinita ,, Andries,, din satul Ialpujeni a fost data in expluatare la 20 noiembrie anul 2009.
Fenomenul pirateriei tot mai mult este raspindit in Moldova. Muzica si filmele artistice sint descarcate direct de pe internet fara a se tine cont de drepturile de autor. Si intrepreta de muzica populara, Anisoara Prisacaru din or. Cimislia se confrunta cu asemenea probleme.Ea sustine, ca a cheltuit pentru inregiastrarea si producerea propriul album peste 40.000 lei. Este constienta, ca muzica ii este piaratata, fapt ce o indigneaza si o nemultumeste. In acelasi timp Anisoara Prisacaru sustine ca nu ii sunt aparate drepturile de autor, la ea acasa. In Moldova drepturile de autor sunt aparate de Agentia de Stat pentru proprietate intelectuala . Putini cunosc insa ca incalcarea legii prevede pedeapsa pina la 5 ani privatiune de libertate sau amenda de pina la 200.000 lei. Oamenii cred ca atita timp cit exista cereea si oferta vor exista si saituri si oameni care vor pirata. Lupta cu pirateria a inceput in luna octombrie, odata cu suspendarea saitului Torents.Md care a fost insa redeschis la cererea internautilor. Alte pedepse nu au fost inregistrate, de aceea celor care pirateaza nici nu le este frica de lege.
Lîngă satul Fetiţa din Cimişlia este plantată prima pădure privată din raion. Proprietarul pădurii este conducătorul unei intreprinderi de comerţ din raionul Cimişlia. Iniţial, întreprinzătorul dorea să planteze pe proprietăţile sale o livadă sau o vie. Dar speciliştii , însă iau recomandat să planteze pădure de salcîm, deoarece pământurile respective nu sunt bune pentru livezi şi vii. Peste 30 de persoane din colectiv, înarmaţi cu hîrleţe şi puieţi de salcîm au sădit mii de copăcei ,în speranţa că peste 10- 15 ani aici va fi o pădure de toată frumuseţea. Cot la cot, copii şi părinţii, locuitori din diferite sate, oameni de diferite profesii au fost uniţi într-o iniţiativă nobilă- să sădească o pădure privată. Cei peste 20.000 de copăcei de salcîmi sădiţi linga satul Fetiţa, vin să confirme că oamenii din partea locului îşi iubesc baştina şi ţara în care trăiesc.
Satul Selemet are circa 5000 de locuitori si este una din cele mai mari localitati din raion. Iurie Leanca , ministru al afacerilor externe al Republicii Moldova si aminteste cu drag de satul Selemet, unde a copilarit. Oaspetii care vin in satul Selemet, nu uita sa treaca nici pe la Muzeul satului. Deschis in anul 1992, Muzeul are in colectie circa 4000 de unitati muzeale si reprezinta cartea de vizita a satului. Strainii care au venit in satul Selemet, spun ca au invatat de la sateni numai lucruri bune. Legenda spune ca denumirea satului Selemet provine de la “Salamat”- numele fetei unui bogătaş turc, care a stăpînit cîndva locurile de prin împrejurimi. Într-o zi s-a abătut o apă mare care a înecat totul în cale, moşierul a reuşit să fugă însă fiica sa “Salamat” a nimerit sub valuri. Bogătaşul a trimis înapoi slugi ca s-o salveze însă nimeni din acei oameni nu s-a mai întors la stăpîn …» După aceea toţi au inceput să zică: „Mă duc la Salamat”, adică acolo unde s-a înecat fiica de moşier. Cu timpul denumirea satului se pronunţa diferit, pîna cînd oamenii au început să-i zică „Selemet”.