Locuitorii satului Gradişte au fost chemaţi la hramul bisericii Sfântul Gheorghe de şase clopote noi. Clopotele au fost oferite de sătenii care muncesc în Italia, au adunat aproape 5.000 de euro şi le- au cumpărat din Moscova . Grădiştenii sunt recunoscători consătenilor din străinătate, care au donat bisericii un set nou de clopote. Clopotarul Simion Coadă a devenit cel mai ascultat om din sat - când răsună clopotele toţi îşi îndreaptă privirea spre biserică. Satul Gradişte are aproape 3.000 de locuitori. Peste 500 dintre ei sunt plecaţi la muncă în străinătate.
Voluntarii cimişlienii la acţiunea „HAI, MOLDOVA” preconizau să curăţe afluenţii şi albia rîului Cogîlnic, dar din motivul umezelei, au strîns pungile de polietilena din preajma gunoiştei oraşului. Printre voluntari au fost atestati putini virstnici. Poate se gateau de sarbatorile de Pasti, dar cum ramine cu gunoiul din strada, e doar al tinerilor? Timp de citeva ore de lucru voluntarii au adunat o întreagă remorcă de pungi si sticle de plastic. Din păcate, aceste pungi au fost transportate tot la gunoiştea de alături, de unde au fost împrăştiate mai devreme de vânt. Voluntarii au abordat problema, dar ţine de responsabilitatea administraţiei locale să ia măsurile necesare pentru ca gunoiul să nu fie împrăştiat de vânt pe toate câmpurile.
Eugenia Gîscă din satul Gura Galbenei raionul Cimişlia se ocupă de cultivarea florilor în seră. Depune o muncă enormă, dar şi satisfacţie pe măsură. Eugenia sustine că seminţele sunt cumpărate din Germania.
Întreaga familie participă la îngrijirea florilor.Familia Gîscă este beneficiară a proiectului ,,Creşterea şi comercializarea florilor în sol protejat”, gestionat de Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală Acsa. În cadrul acestui proiect, florarii vor primi un motocultor în valoare de 7000 de lei.
Florile crescute în seră sunt vândute pe pieţele din Cimişlia şi Hânceşti. Costul unei flori variază de la 15 la 35 de lei. Pe viitor familia Gîscă planifică să-şi extindă afacerea şi să mărească numărul speciilor de florile pe care le plantează în seră.
Campionatul raionului Cimişlia la volei feminin a adunat cele mai bune echipe din regiune. Participantele de diferite vârste, eleve şi profesoare au jucat cu multă pasiune şi au dat dovadă de o bună pregătire. Vârsta a contat mai puţin. Astfel, voleibalistele de la Liceul Ion Creanga din oraşul Cimişlia s-au impus cu scorul de 2 la 1 in faţa echipei mai tinere a filialei locale a Moldtelecom. Voleiul este practicat de la mic la mare. Pentru unii acest sport este o pasiune, iar pentru fetele de la Liceul sportiv din satul Lipoveni este şi o activitate profesională. Fetele de la liceul sportiv din satul Lipoveni s-au dovedit a fi nu doar cele mai tinere participante ale competiţiei, dar şi cele mai puternice. Ele au devenit campioanele la volei femenin în raionul Cimişlia.
Crescătorii de ovine din raionul Cimişlia sunt nevoiţi să reducă în jumătate numărul animalelor. Oierii se plâng de păşunile neroditoare şi de apa poluată din care se adapă oile. Totodată ei spun că vând carnea şi lactatele la un preţ prea mic, care abia de acoperă cheltuielile. Nicolae Buţanu din Cimişlia creştea până la 150 de oi în fiecare an. Acum, abia dacă poate îngriji 80 de capete, spunînd că este nevoit să cumpere cantităţi mari de furaje pentru a hrăni oile. De cele mai multe ori crescătorii de ovine vând brânza şi carnea de oi intermediarilor la preţ redus. În acest an pentru crescătorii de ovine nu au fost prevăzute subvenţii din bugetul de stat. Oierii însă spun că ajutoarele le-ar fi de mare folos. În prezent, în raionul Cimişlia îşi desfăşoară activitatea 10 crescători de ovine care au mai mult de 30 de oi.
Recensământul agricol general este pe ultima sută de metri în raionul Cimişlia. Rezultatele preliminare arată că numărul de animale din gospodării a scăzut aproape de două ori, comparativ cu datele statistice din anul trecut. Nu toţi oamenii sunt receptivi la oferirea datelor pentru recensământul agricol. În pofida informaţiilor şi argumentelor, aduse de recenzori, că datele statistice nu sunt colectate pentru impozitare, gospodarii sunt rezervaţi. Potrivit datelor preliminare ale recenzorilor, numărul de animale din gospodării a scăzut simţitor. Conform informa iei colectate, s-a redus în special numărul oilor i al porcilor. Totodată, recenzorii au constatat un număr mare al terenurilor agricole abandonate. Cu două zile înainte de încheierea recensământului, în raionul Cimişlia au fost recenzate aproape 90 la sută din totalul de peste 22.000 de gospodării agricole. Recensămîntul general agricol se desfăşoară pentru prima dată în Republica Moldova. Datele colectate vor fi folosite pentru elaborarea politicilor agricole în ţară.
Elevii claselor primare de la liceul „Mihai Eminescu” din Cimişlia şi-au uimit colegii cu un spectacol coregrafic deosebit „Spărgătorul de nuci”, după basmul lui Hoffman. Ideea spectacolului a fost inspirată de vizita copiilor la Teatrul de Operă şi Balet din Chişinău, unde au privit baletul „Spărgătorul de nuci” de Piotr Ceaikovski. Copiii au venit aici cu profesoara lor de engleză. În plus, copiii au dansat toate acţiunile şi au susţinut dialogurile doar în limba engleză. Scenariul spectacolului este unul neobişnuit. Dupa victoria spargatorului şi cinstirea tinerei perechi, au urmat dansuri spaniole, arabe, si chiar moldovenesti. Autoarea scenariului, scenograful şi regizorul principal al spectacolului extraordinar a fost profesoara de engleză Olga Ţurcanu, care a rămas foarte încântată de evoluţia micilor săi actori.
Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală a organizat în satul Gura Galbenei din raionul Cimişlia un seminar pentru toţi cei pasionaţi de cultivarea florilor. Drept exemplu pentru florari a fost sera familiei Gîscă. Florile decorative cultivate în sere necesită o îngrijire specială. Plantele nu se vor dezvolta normal dacă ne zgârcim să le oferim mai mult spaţiu sau dacă le udăm prea mult. Pe lîngă cunoaşterea tehnologiilor de cultivare, arta creşterii florilor necsita mult talent si dragoste. Florile decorative sunt plantate în sere în luna ianuarie şi sunt gata pentru a fi comercializate în luna aprilie. În raionul Cimişlia cultivă flori în sere doar trei familii, care îşi vând plantele în pieţele din oraşele Cimişlia şi Hânceşti.
Cei care se delectează cu lectura cărţilor sunt tot mai puţini în bibliotecile din Cimişlia. Sălile sunt pustii, iar bibliotecarii îşi aşteaptă în zadar cititorii. „Dispariţia” cititorilor din biblioteci are mai multe explicaţii. Fie că nu vor să citească, fie că nu au ce citi. Bibliotecarii se plâng că au puţine cărţi în limba română, iar singurele donaţii sunt cele din România. Nici în bibliotecile din şcoli tabloul nu este mai îmbucurător. Elevii spun că deşi au o sală de lectură spaţioasă şi cărţi noi, nu le place să citească. Or, chiar dacă citesc, aleg internetul şi nu biblioteca. Profesorii de română spun că le este greu să lucreze cu elevii care nu citesc. Problema, în viziunea lor, nu este lipsa cărţilor din bibliotecă, ci nedorinţa discipolilor de a citi. Raionul Cimişlia are o bibliotecă orăşenească şi alte cinci în cadrul instituţiilor de învăţământ.
De Ziua Internaţională a Apelor la Cimişlia s-au desfăşurat acţiuni de salubrizare a rîuleţelor din localitate. Înarmaţi cu saci menajeri şi mănuşi, zeci de elevi din oraşul Cimişlia au curăţat mai multe porţiuni ale rîului Cogîlnic, rîu ce separă oraşul în două. Acţiunea a fost organizată de primăria Cimişlia în parteneriat cu Inspectoratul Ecologic din raion. Majoritatea deşeurilor menajere sunt depozitate în preajma rîului Cogîlnic de către localnici. Organizatorii acţiunii de salubrizare urmăresc, în primul rind, să tragă un semnal de alarmă – la ce se întîmplă în jur. Elevii care au participat la acţiunea de salubrizare a rîuleţului Cogîlnic- au şi cîteva sfaturi pentru localnicii care încurcă gunoiştea autorizată din oraş cu albia rîului Cogîlnic. Copiii au mai sugerat, că asemenea acţiuni de curăţire a bazinelor acvatice ar trebui să întreprindeă fiecare dintre noi pe tot parcursul anului, nu doar de Ziua Mondială a apei. Inspecţia Ecologică a sancţionat anul trecut 18 perosane,care au aruncat gunoiul în albia rîului Cogîlnic cu amenzi de pînă la 600 de lei.
Pe faţada Liceului Teoretic “Mihai Eminescu” din Cimişlia a fost dezvelită placa comemorativă “Anatol Perciun”, fost absolvent al liceului, căzut în razboiul din Afganistan. Prezenţi la manifestare, prietenii, rudele şi profesorii lui Anatol Perciun, au reînviat în memorie chipul frumos al celui tânăr plecat dintre noi atât de devreme pentru o cauză dubioasă. Dezvelirea plăcii comemorative a fost posibilă cu contribuţia financiară a mai multor agenţi economici din oraş. În anul trecut la Liceul Teoretic Ion Creanga din Cimislia au fost dezvelite plăci în memoria lui Tudor Barbă şi a lui Ion Bodişteanu, absolvenţi ai acestui liceu, de asemenea, căzuţi în războiul din Afganistan. Menţionăm că în acel război şi-au pierdut viaţa 6 tineri din Cimişlia.
Locuitorii satului Gradişte au fost chemaţi la hramul bisericii Sfântul Gheorghe 
