În satul Selemet din raionul Cimişlia se păstrează tradiţia- sfinţirea fântânile. Sute de localnici au participat la acest ritual. Odată în an se face sfinţirea izvoarelor de lângă casele oamenilor , pentru ca apa din ele să fie curată şi dătătoare de viaţă. La acest ritual au participat sute de locuitori. În satul Selemet sunt circa 200 de fântâni, dintre care doar 40 sunt îngrijite. Iar populaţia satului este asigurată cu apă prin apeduct doar în proporţie de 15 la sută. Autorităţile locale sunt mereu în căutare de soluţii pentru a rezolva problema apei, în localitate. Drept exemplu este şi proiectul finanţat de Fondul ecologic prin care a fost posibilă asigurarea cu apă a 150 de gospodării din localitate.
Contestarea notelor la examenele de Bacalaureat în raionul Cimişlia nu a schimbat prea mult situaţia celor nemulţumiţi de rezultate. Cele mai multe cereri pentru contestare au fost depuse la limba şi literatura română, precum şi la matematică. Din cele 249 de lucrări contestate, mai puţin de jumătate au fost majorate. 22 de elevi însă vor aştepta să repete examenele la anul viitor, pentru a-şi ridica diploma de bacalaureat. Responsabilii din cadrul Direcţiei Generale de Învăţămînt Cimişlia au precizat că sesiunea de Bacalaureat din anul 2011 a fost o lecţie pentru absolvenți. Cauzele, dar şi consecinţele unor asemenea reultate vor fi discutate şi analizate în cadrul Consiliilor Profesorale şi în cadrul Şedinţei Anuale a pedagogilor. De asemenea, în următorul an de studiu vor fi înăsprite condiţiile de admitere în licee. În raionul Cimişlia 311 elevi au depus cerere pentru susţinerea examenelor de bacalaureat la sesiunea din vara din 2011, 22 dintre aceştia s-au ales cu note negative.
Plecarea părinţilor peste hotare, destrămarea familiei dar şi nesupravegherea adecvată a copiilor de la vîrste timpurii proavaocă dezechilibre emoţionale şi psihologice puternice asupra copiilor. Este cazul a doi copii din or. Cimislia care dau mari bătăi de cap serviciilor sociale din raion care in mai puţin de un an au fugit de acasă de 20 de ori. După ce mai bine de 7 ani mama copiilor a fost plecată peste hotare, iar minorii au fost plasaţi într-un Centru de Plasament, reintegrarea lor în familie după revenirea în ţară sa dovedit a fi anevoioasă. Deşi au din nou o casă şi condiţii bune de trai- copii preferă să stea departe de aceasta, alegînd de cele mai multe ori strada. Reprezentantii Secţiei Asistenţă Socială spun ca riscul cel mai mare în cazul acestor copii este să ajungă sa le placa „fugitul prin tara". „Se intilnesc cu alti copii ai strazii si ajung in grupuri care au un lider. Intre timp se bucura de libertate, invata comportamente deviante, se apuca de furat şi de cersit. Potrivit lor, comunicarea şi apropierea părinţilor faţă de aceşti copii, şedinţele de consiliere la psiholog ar pute diminua dorinţa copiilor de a fugi de acasă. În asemenea cazuri de cele mai multe ori consecinţele sunt grave asupra comportamentului şi ataşamentului faţă de oameni al acestor copii.
90 de locuri de muncă au fost propuse şomerilor de către anajatori, în cadrul Tîrgului Locurilor de Muncă, organizat la Cimişlia. Majoritatea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, îşi doresc ceva după specialitate. Oferta era în mare parte celor cu studii profesionale şi mai puţin celor cu studii superioare. Oamenii spun că după 50 de ani este greu să-ţi găseşti un loc de muncă, dar nu renunţă să caute. La Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă din raionul Cimişlia sunt înregistrate 316 perosoane, 80 la sută dintre acestea sunt din mediul rural. Unii angajatori promit chiar şi cazare, doar ca să-şi angajeze angajaţii potriviţi.
In satul Sadaclia, r.Basarabeasca sunt 3 stîne, amplasate în imediata apropiere a localităţii, ceea ce a stîrnit nemulţumirea localnicilor, care trăiesc cu frica în sîn din cauza cîinilor ce servesc ocoalele de oi. Iar în fiecare zi respiră un aer infectat de deşeurile animaliere. După ce sau adresat de mai multe ori către ciobani dar şi către autorităţile locale şi nu au primit un răspuns, localnicii au scris o petiţie către serviciul Ecologic dar şi cel al Medicinei preventive din raionul Basarabeasca. Prezenţi la faţa locului, ecologiştii dar şi cei de la medicina preventivă au depistat un şir de încălcări privitor la amplasarea celor 3 ocoale. Conform legislaţiei distanţa dinte ocoale şi casele de locuit nu trebuie să fie mai mică de 800 metri, la Sadaclia însă distanţa este mai mică de 300 de metri. De asemenea din cei 3 administratori ai ocoalelor, 1 nu are autorizaţie de activitate iar cei 2 au contractele cu Primăria, expirate încă din anul 2008. Numărul încălcărilor poate fi continuat aici. Ecologiştii dar şi cei de la medicina preventivă au propus ca soluţie autorităţilor locale, pentru rezolvarea acestor probleme, strămutarea ocoalelor din acest loc. Ele nu sunt amplasate în conformitate cu cerinţele legislaţiei şi încalcă zona hidrografică a Rîului Cogîlnic. Cei 3 stăpîni ai stînelor sau ales in final cu procese verbale din partea ecologiştilor. De asemenea sunt obligaţi să se conformeze cu decizia pe care o va lua în decursul a 30- 45 de zile primarul de comun acord cu localncii nemulţumiţi de amplasarea stînelor în imediata apropiere a satului.
Festivalului European ,,Odiseea Cugetului” care s-a desfăşurat anul acesta în oraşul Gdansk din Polonia şi-a desemnat câştigătorii. Printre aceştia se numără şi echipa Centrului de Creaţie a Copiilor din Cimişlia, care s-a întors acasă cu premiul II. Elevii sunt foarte bucuroşi mai ales că au contracandidat cu echipe puternice din 15 ţări europene. “Odiseea Cugetului” este un concurs de creativitate şi originalitate. Festivalul se desfăşoară în limba engleză. În total sunt propuse cinci situaţii-problemă, care trebuie să fie rezolvate cât mai ingenios sub forma unei scenete. Pentru a putea pleca la etapa Europeană a concursului, în Gdansk Polonia, elevii au fost susţinuţi de către Consiliul Raional Cimişlia, Centrul de Creaţie a Copiilor şi de către părinţi. Menţionăm că în Republica Moldova Concursul ,,Odiseea Cugetului” se desfăşoară din anul 1998.
Podul peste Râul Cogâlnic ce leagă partea de sud a satului Gura Galbenei cu traseul Chişinău – Cimişlia trebuia să fie dat în exploatare la sfârşitul anului 2010. Construcţia podului însă nu este finalizată deocamdată. Conform proiectului, construcţia podului costă peste un milion de lei. Jumătate de milion de lei au fost alocaţi de către Guvern, 300 de mii lei - din bugetul satului, alte 200 de mii de lei – din bugetul raionului Cimişlia. Aproximativ 100 de mii de lei urma să fie contribuţia sătenilor. Potrivit deciziei primăriei, fiecare locuitor trebuia să ofere câte 100 de lei, posesorii de automobile - 400 lei, de camioane – 600 de lei, iar cei care au tractoare urmau să plătească – 800 de lei. Unii oameni au achitat contribuţia lor, alţii sunt gata să o facă. Sunt însă şi din cei care spun că nu au bani. Primarul satului Gura Galbenei, Alexandru Ciobanu, spune că lucrările de construcţie a podului sunt pe ultima sută de metri, dar mai are nevoie de contribuţia consătenilor, inclusiv a celor plecaţi la muncă în străinătate, numărul cărora depăşeşte 1000 de locuitori. Podul care a existat anterior pe acest loc a fost distrus de inudaţiile din vara anului 1994. De atunci, locuitorii din partea de sud a satului Gura Galbenei sunt nevoiţi să parcurgă până la traseul Chişinău-Cimişlia 16 kilometri, în loc de un kilometru şi jumătate.
Locuitorii satului Gradişte au fost chemaţi la hramul bisericii Sfântul Gheorghe de şase clopote noi. Clopotele au fost oferite de sătenii care muncesc în Italia, au adunat aproape 5.000 de euro şi le- au cumpărat din Moscova . Grădiştenii sunt recunoscători consătenilor din străinătate, care au donat bisericii un set nou de clopote. Clopotarul Simion Coadă a devenit cel mai ascultat om din sat - când răsună clopotele toţi îşi îndreaptă privirea spre biserică. Satul Gradişte are aproape 3.000 de locuitori. Peste 500 dintre ei sunt plecaţi la muncă în străinătate.
Voluntarii cimişlienii la acţiunea „HAI, MOLDOVA” preconizau să curăţe afluenţii şi albia rîului Cogîlnic, dar din motivul umezelei, au strîns pungile de polietilena din preajma gunoiştei oraşului. Printre voluntari au fost atestati putini virstnici. Poate se gateau de sarbatorile de Pasti, dar cum ramine cu gunoiul din strada, e doar al tinerilor? Timp de citeva ore de lucru voluntarii au adunat o întreagă remorcă de pungi si sticle de plastic. Din păcate, aceste pungi au fost transportate tot la gunoiştea de alături, de unde au fost împrăştiate mai devreme de vânt. Voluntarii au abordat problema, dar ţine de responsabilitatea administraţiei locale să ia măsurile necesare pentru ca gunoiul să nu fie împrăştiat de vânt pe toate câmpurile.
Eugenia Gîscă din satul Gura Galbenei raionul Cimişlia se ocupă de cultivarea florilor în seră. Depune o muncă enormă, dar şi satisfacţie pe măsură. Eugenia sustine că seminţele sunt cumpărate din Germania.
Întreaga familie participă la îngrijirea florilor.Familia Gîscă este beneficiară a proiectului ,,Creşterea şi comercializarea florilor în sol protejat”, gestionat de Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală Acsa. În cadrul acestui proiect, florarii vor primi un motocultor în valoare de 7000 de lei.
Florile crescute în seră sunt vândute pe pieţele din Cimişlia şi Hânceşti. Costul unei flori variază de la 15 la 35 de lei. Pe viitor familia Gîscă planifică să-şi extindă afacerea şi să mărească numărul speciilor de florile pe care le plantează în seră.
Campionatul raionului Cimişlia la volei feminin a adunat cele mai bune echipe din regiune. Participantele de diferite vârste, eleve şi profesoare au jucat cu multă pasiune şi au dat dovadă de o bună pregătire. Vârsta a contat mai puţin. Astfel, voleibalistele de la Liceul Ion Creanga din oraşul Cimişlia s-au impus cu scorul de 2 la 1 in faţa echipei mai tinere a filialei locale a Moldtelecom. Voleiul este practicat de la mic la mare. Pentru unii acest sport este o pasiune, iar pentru fetele de la Liceul sportiv din satul Lipoveni este şi o activitate profesională. Fetele de la liceul sportiv din satul Lipoveni s-au dovedit a fi nu doar cele mai tinere participante ale competiţiei, dar şi cele mai puternice. Ele au devenit campioanele la volei femenin în raionul Cimişlia.