În satul Selemet, raionul Cimişlia, a fost inaugurată o placă comemorativă cu numele băştinaşilor care nu s-au mai întors de pe cîmpul de luptă din cel de-al doilea război mondial. Pînă în prezent, pe monumentul din preajma liceului erau încrustate doar numele ostaşilor sovietici care au eliberat localitatea în vara anului 1944 de sub ocupaţia fascistă. Din 46 de băştinaşi care s-au întors din războiul 2 mondial, astăzi este în viaţă doar unul - Cosma Cotruţă, prezent la manifestare şi încă în plină forţă. Selemeţenii îşi cinstesc cu cinste eroii. Cuvinte de recunoştinţă au fost adresate veteranilor din războiul II mondial , din Afganistan şi Transnistria. Pentru pomenirea eroilor căzuţi în cel de-al dolea război mondial, a fost oficiat un serviciu divin de către parohul bisericii locale - părintele Nicolae. Copiii au recitat poezii, au interpretat cîntece ostăşeşti au prezentat şi un spectacol teatralizat.
La 9 mai anul curent s-au împlinit 68 de ani de la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial. Cu această ocazie, Autoritățile Locale din Cimişlia alături de mii de cetăţeni au cinstit memoria eroilor căzuţi și au adresat cuvinte de mulţumire pentru veteranii acelui război. După încheierea mitingului, coloana de oameni s-a îndreptat spre complexul memorial „Maica Îndoliată”, unde au depus flori în memoria eroilor căzuţi. Deşi au trecut apropape 7 decenii de la sfîrşitul războiului, veteranii încă mai păstrează în memorie ziua de 9 mai 1945. În prezent în raionul Cimişlia sunt 55 de veterani şi văduve ai celui de-al doilea război mondial.
Cu ocazia sărbătorii de 9 mai, reprezentanţii partidului comuniştilor, împreună cu tinerii consomolişti din oraşul Cimişlia au organizat o acţiune de pomenire a eroilor căzuţi pe cîmpul de luptă. Participanţii la această acţiune au aprins lumînări la complexul memorial „Maica Îndoliată” . La acţiunea de pomenire au participat peste 100 de persoane, printre care copii, tineri şi bătrîni. Aceştia s-au rugat pentru sufletele celor căzuţi pe cîmpul de luptă şi au aprins cîte o lumînare în memoria lor. Cei prezenţi la manifestare, susţin că astfel de acţiuni sunt binevenite atît pentru ei, cît şi tinara generație. Menţionăm că în cel de-al doilea război mondial au luptat peste 260 de ostaşi din oraşul Cimişlia, dintre care 137 au căzut pe cîmpul de luptă iar alţi 50 sunt daţi dispăruţi.
La Cimișlia s-a desfățurat prima ediție a festivalului Cîntecului Pascal. Acțiunea a avut loc la aer liber în grădina bisericii Adormirea Maicii Domnului din orașul Cimișlia. Precum se cuvine creștinește, festivalul a fost binecuvîntat de parohul bisericii Nicolae Hristov. Prima ediție a festivalului Pascal a adunat pe scena improvizată șapte colective de artiști amatori. Au deschis festivalul gazdele- colectivul Legenda Cimișliei. Colectivele artistice din localitățile Javgur, Batîr, Ialpujeni, Porumbrei, au adus în fața spectatorilor cîntece pascale selectate din folclorul autohton. Un interes deosebit a trezit evoluarea ansamblului „ Spicușor” din satul Mihailovca. Prima ediție a festivalului raional Pascala 2013, a fost organizat la inițiativa președintelui raionului Cimișlia- Maxim Colța și secției raionale cultură. Participanții la concurs au fost premiați cu diplome de onoare. Cu distincții ale festivalului s-au ales și corul bisericesc de tineret și parohul bisericii din orașul Cimișlia. Festivalul raional va fi organizat în fiecare an în a doua zi de Paște.
Biserica din satul Gradiște, raionul Cimișlia și-a sfințit porțile. La eveniment a fost prezent și prim-ministrul interimar Iurie Leancă, revenit la baștină, cu ocazia sărbătorilor de Paști. La eveniment au participat și ministrul mediului în exercițiu Gheoghe Șalaru, originar din satul Gradiște, președintele raionului Cimișlia , Maxim Colța, protopopul de Cimișlia- Nicolae Goreanu. Porțile bisericii sunt înfrumusețate cu trei cruci și trei icoane care vor deveni o carte de vizită pentru lăcașul sfînt. Biserica Sfîntul Gheorghe din satul Gradiște mulți ani a fost lăsată de izbeliște, deși are o arhitectură unicală. Cu străduința parohului bisericii Vasile Bazatin a consătenilor cît și a unor personalități din localitate, edificiul a foste reparat și amenajat în ultimii ani. Un ajutor mare în renovarea bisericii au adus consătenii care muncesc peste hotare. Satul Gradişte are aproape 3 mii de locuitori. Peste 500 dintre ei sunt plecaţi la muncă în străinătate.
În preajma sărbătorilor de Paști, angajații primăriei orașului Cimișlia au hotărît să dea un exemplu orășenilor privind desfășurarea lucrărilor de amenajare și înverzire a spațiilor publice. Deja de 2 ani, angajații primăriei patronează scuarul copilăriei - un loc de agrement pentru familiile tinere din oraș. Angajații primăriei au făcut curățenie în parc, au semănat iarbă și au stîrpit primele buruiene în locul cărora vor panta flori. Bilunarul de salubrizare în orașul Cimișlia se va înceheia la 15 mai curent. Primăria orașului îndeamnă toți locuitorii să participe la curățenie.
Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Agenția de Dezvoltare Regională Sud, în comun cu Consiliul Raional Cimișlia, au lansat construcția unui drum în varianta macadam Codreni – Sagaidacul Nou. Drumul va îmbunăți accesul călătorilor și mărfurilor spre 13 sate ale raioanelor Basarabeasca și Cimișlia. Proiectul este finanțat în proporție de 89 procente din banii Fondului Național de Dezvoltare Regională și 11 procente din Contribuția Consiliului Raional Cimișlia. Costul total al proiectului este estimat la 24 milioane de lei. Construcția drumului are o poveste mai lungă. Început în anul 1991, după destrămarea Uniunii Sovietice, constructia drumului si finanțarea proiectului a fost stopată, iar șantierul - lăsat de izbeliște. Abia după 22 de ani s-a revenit la aceasta idee. Cetățenii din satele apropiate așteaptă cu nerăbdare un drum de acces spre traseele naționale. Construcția drumului Codreni-Sagaidacul Nou, va lega două artere naționale: drumul Cimișlia-Bender și Cimișlia-Chișinău. Proiectul va crea condiții optime pentru dezvoltarea social economică a localităților din zonă și va contribui la creșterea numărului de turiști. În preajmă se află și mănăstirea Sf. Gheorghe dion satul Zloți, tabăra de odihnă a copiilor Izvoraș, zona turistică rurală Munteanu și alte edificii sociale. Durata de implimentare a proiectului este de 20 de luni. Constructorii însă sunt mai optimiști, ei susțin că sectorul de drum în variantă macadan de circa 4 km, va fi construit cel mult în decursul unui an. Lucrările de construcție a drumului Codreni-Sagaidacul Nou sunt în plină desfășurare de cîteva zile.
Rămăşiţele câtorva cuptoare antice de tip roman, utilizate la arderea a ceramicii, au fost descoperite odată cu începerea săpăturilor la drumul Codreni- Sagaidacul Nou. Potrivit arheologilor, artefactele au fost găsite la o adîncime de aproximativ 80 de centimetri.Extinderea săpăturilor a adus la suprafaţă şi alte obiecte situate în preajma cuptoarelor. Descoperirea a fost făcută exact în mijlocul drumului care urmează a fi reconstruit. Specialiștii presupun că în apropierea cuptoarelor descoperite pot fi găsite și locuințe. Daca acest lucru se adevereste, construcția drumului ar putea fi tărăgănată. Rămășițele descoperite sunt de o importanță mare pentru istorici. După ce vor fi studiate, ele vor fi întoarse muzeului din Cimișlia. Arheologii susţin că pentru conservarea sitului e nevoie de peste 1 milion de lei, bani de care nu dispun. Iar odată cu reluarea lucrărilor de construcţie a drumului, obiectele culturii materiale antice, descoperite aici, vor fi pierdute.
L-a 27 aprilie s-au împlinit 23 de ani de cînd Tricolorul este drapelul de stat al Republicii Moldova. 20 de ani mai târziu, Legislativul a declarat această dată, drept Ziua Drapelului de Stat. La Cimișlia, Ziua Națională a drapelului se desfășoară deja al doilea an, însă deocamdată, foarte puţină lume cunoaşte semnificaţia acestei zile. Cu ocazia Zilei Drapelului, cîțiva voluntari și membri ai Euroclubului din Cimișlia, au distribuit panglici tricolore trecătorilor din stradă. În timp ce unii oameni nu au înțeles de ce le-au fost dăruite panglicile tricolore, alții s-au bucurat de gestul voluntarilor. La 27 aprilie 1990, Gheorghe Ghimpu a dat jos de pe clădirea Guvernului drapelul sovietic şi a arborat tricolorul, care în această zi a fost adoptat ca drapel de stat al Republicii Moldova.
Ștefan Golovatîi, profesor de la școala de arte din Cimișlia, a devenit noul șef al secției raionale cultură Cimișlia. Pentru el au votat unanim consilierii în cadrul ședinței extraordinare a Consiliului Raional Cimișlia. Funcția dată a fost vacantă, după ce șeful anterior, Ștefan Buza și-a anunțat demisia din proprie inițiativă. Ștefan Golovatîi a fost unul din cei 4 candidați care au concurat pentru funcția de șef al secției Cultură. Dumnealui ets de baștină din regiunea Cernăuți, Ucraina, a absolvit Universitatea pedagogică din Bălți la specialitatea Pedagogie muzicală și Coregrafie. Prioritatea în noua sa funcție o vede prin închegarea unui colectiv de profesioniști atît la nivel raional cît și la nivel local. Colegii sunt mulțumiți de alegerea consilierilor raionali. Ei susțin că Ștefan cunoaște foarte bine problemele colectivelor de cultură, dat fiind faptul că în ultimii 12 ani a condus personal mai multe colective de dansatori în raionul Cimișlia. Secția Cultură Cimișlia, administrează un patrimoniu cultural solid. 22 de colective artistice cu titlu model, 7 festivaluri culturale dintre care 2 sunt de nivel republican – cel de dansuri populare Ion Bazatin și de muzică populară Ion Popușoi.
La Cimislia au avut loc actiuni de comemorare a catastrofei nucleare de la Cernobil, din 26 aprilie 1986. ParticipanțiI la lichidarea catastrofei, reprezentanți ai Administrației Publice Locale, ai instituțiilor de învățămînt, au mărșăluit prin centrul orașului de la monumentul lui Ștefan cel Mare pînă la monumentul Cernobîliștilor. Parohul bisericii “Adormirea Maicii Domnului”, părintele Nicolae Hristov, a oficiat un serviciu de pomenire a celor care au trecut în neființă de pe urma bolilor nucleare. Mitingul consacrat împlinirii a 27 de ani de la declanșarea castrofei de la Cernobîl, a fost deschis de președintele raionului Cimișlia, Maxim Colța. Pe parcursul acțiunii commemorative au fost recitate poezii, interpretate cîntece, au fost făcute mărturisiri ale participanților despre acea primăvară a anului 1986. Pe an ce trece, tot mai rea devine sănătatea participanților la lichidarea catastrofei nucleare. Povara o simt și cei apropiați. La lichidarea consecinţelor catastrofei nucleare de la Cernobîl au participat 32 de persoane din raionul Cimişlia, 8 dintre participanti au decedat în urma bolilor generate de radiaţia nucleară.
În satul Selemet, raionul Cimişlia, a fost inaugurată o placă comemorativă cu 
La 9 mai anul curent s-au împlinit 68 de ani de la sfîrşitul celui de-al doilea 
Cu ocazia sărbătorii de 9 mai, reprezentanţii partidului comuniştilor, împreună cu 
La Cimișlia s-a desfățurat prima ediție a festivalului Cîntecului Pascal. 
Biserica din satul Gradiște, raionul Cimișlia și-a sfințit porțile. La eveniment 
Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Agenția de Dezvoltare 
Rămăşiţele câtorva cuptoare antice de tip roman, utilizate la arderea a 
L-a 27 aprilie s-au împlinit 23 de ani de cînd Tricolorul este drapelul de stat 
Ștefan Golovatîi, profesor de la școala de arte din Cimișlia, a devenit noul șef 
La Cimislia au avut loc actiuni de comemorare a catastrofei nucleare de la 
