Prima ediție a Festivalului Strugurelui,a avut loc în orașul Cimișlia la 8 septembrie curent. Organizatorii festivalului sunt Consiliul Raional Cimișlia, Ministerul Agriculturii și Asociațiea Republicană a Producătorilor și exportatorilor de struguri. Peste 50 de producători din 17 raioane ale republicii au expus spre admirația vizitatorilor, cei mai frumoși și gustoși struguri de masă. În cadrul festivalului, viticultorii au venit cu performanțele în producerea strugurilor de masă dar și problemele cu care se confruntă- afectarea strugurilor de grindină, boli și vătămători, insuficiența de frigidere pentru păstrarea strugurilor, lipsa unei piețe de desfacere adecvate. Despre unele din aceste probleme s-a vorbit la Forumul Național al Producătorilor și Exportatorilor strugurlor de masă, desfășurat la a 3-a ediție în cadrul festivalului strugurelui la Cimișlia. Festivalul a fost întregit de evoluarea colectivelor artistice și expoziției meșterilor populari. Premiul “Cel mai gigantic strugure de masă” cu o greutate de peste 4 kg i-a revenit producătorului Veaceslav Dogaru din satul Cîrpești, raionul Cantemir. Cei mai gustoși struguri au fost recunoscuți cei din raioanele Cimișlia și Hîncești, care s-au învrednicit de premii bănești, medalii și diplome de gradul 1, 2 și 3. Asociația Republicană a Producătorilor și Exportatorilor strugurilor de masă și-a pus scopul de a popularize prin intermediul festivalului, producerea și consumul strugurilor de masă în Republica Moldova. Consiliul Raional Cimișlia, în calitate de inițiator și organizator a festivalului strugurelui, și-a declarat disponibilitatea de a desfășura festivalul strugurelui la Cimișlia în fiecare an la sfîrșitul lunii august, începutul lunii septembrie.
Doina Stînă, absolventă a liceului teoretic Hyperion din satul Gura Galbenei, actualmente studentă la universitatea din Cluj a lansat primul volumul de poezii „Lupt(a) pentru alb”. Evenimentul cultural s-a desfăşurat la biblioteca din sat în prezența sătenilor, prietenilor, rudelor, cadrelor didactice şi reprezentanților administrației publice. Calea spre farmecul cuvîntului poetic, Doina Stînă l-a deprins încă de pe băncile școlii, își amintește prima s-a învățătoare, Valentina Răzmeriță. În prefața cărții „Lupt(a) pentru alb”, Nicolae Boaru directorul bibliotecii Nicolae Iorga din municipiul Ploiești România, prezent la lansare scrie :” Doina nu simte enorm şi nu vede mostruos, dar diezul şi bemolul sunt altfel sau şi mai răspicate decât la ceilalţi aflaţi în compactul regiment al vârstei.” Tatăl autoarei- Victor Stînă, primar de Gura Galbenei, este mîndru de realizările Doinei. Volumul Lupt(a) pentru alb” cuprinde aproximativ 45 de poezii care au fost scrise într-o perioada de 3 ani.
La Cimișlia s-a desfășurat a V-a ediție a concursului regional de creație poetică proprie consacrat sărbătorii „Limba noastră cea română”.Concursul a adunat peste 20 de participanți din diferite școli din raionul Cimișlia și Basarabeasca. Tinerii cu vîrtsta între 12 și 19 ani au recitat poezii din creație proprie despre iubire, natură, dragoste de neam și țară, casă părintească și tot ce e frumos și drag sufletului unui adolescent. Cea mai tînără participantă la concursul de poezie, a fost Dumitrița Șterbeț, elevă în clasa a IV-a la Liceul Ion Creangă din orașul Cimișlia, care a venit în fața juriului cu o poezie despre Moldova. Participanții la concurs au fost apreciați după originalitatea temei, potențialul creativ și modalitatea de expunere a temei. Juriul a desemnat deținătorii premilui 3- în valoare de 600 de lei pentru elevii Liviu Negrub din satul Lipoveni, Olga Jubea de la liceul Hyperion satul Gura Galbenei și Solvita Grîu de la liceul Mihai Eminescu, orașul Cimișlia. Premiul 2 în valoare de 800 de lei a revenit elevilor Diana Fiodorov de la liceul Mihai Eminescu și Olesea Panchiv de la liceul Ion Creangă iar premiul întîi în valoare de 1000 de lei i-a revenit elevei Mariana Popușoi de la gimnaziul Tudor Strișcă din Satul Nou.Premiile au fost acordate de către fondul pentru limbă și literatură română. Concursul de poezie, a avut drept scop evidențierea și stimulrea copiilor și tinerilor dotați, formarea interesului pentru creația literară, dezvoltarea potențialului creativ și ultivarea dragostei față de arta cuvîntului.
Sărbătoarea națională Ziua Independenței la Cimișlia a demarat cu un miting în fața monumentului Ștefan cel Mare și Sfînt în centrul orașului. Sărbătoarea a fost întregită și de prezența oaspeților din județul Prahova, România. Locuitorii orașului Cimișlia și oaspeții au încins hora Unirii.Ziua Independenței este o sărbătoare așteptată pentru cimișlieni. Unii din ei însă ar dori ca pe lîngă cîntece și dansuri să aibă salarii și pensii mai bune.Ziua Independenței la Cimișlia a fost marcată de cîntece, dansuri, și în special de evoluarea fanfarei din județul Prahova România care a defilat pe piața centrală a orașului.
În perioada 26-28 august 2013, la Cimișlia se desfășoară zilele Europrahova în Republica Moldova, care reprezintă județul Prahova din România, înfrățit cu raionul Cimișlia. Acțiunile au demarat cu ședința organizației obștești “Academia Populară” din Cimișlia, condusă de academicianul Nicolae Dabija, cu tematica “”95 de ani de la Marea Uinire a României”.Manifestările au continuat cu expoziția EUROPRAHOVA la Cimișlia în incinta casei de cultură Cimișlia.Expoziția a prezentat publicului din Cimișlia domeniile de dezvoltare a județului Prahova- economic, social, cultural, istoric și turistic.Prima zi a Acțiunilor Europrahova la Cimișlia s-a încheiat cu o ședință comună a Consiliului Raional Cimișlia și Consiliul Județean Prahova privind domeniile de parteneriat și colaborare.
Plugarii din raionul Cimișlia, au făcut otalurile pentru recoltarea spicoaselor în anul 2013. Într-o poiană de o rară frumusețe, s-au adunat conducătorii gospodăriilor agricole, combinerii, tractoriștii și șoferii care au participat la recoltare. Cei mai buni dintre ei au fost menționați cu diplome de onoare și premii bănești. Gospodăria agricolă Valea Viilor din satul Valea Perjei s-a învrednicit de premiul 1 la recoltarea grîului și orzului între gospodăriile cu o spurafață mai mare de 250 de hectare. Dumnealor au recoltat peste 4 tone de boabe de grîu la hectar. La fel din satul Valea Perjei, a fost menționată și gospodăria agricolă Ludvis Agro, care a aobținut întîietatea la recoltarea grînelor printre gospodăriile cu suprafețe medii. Cu diplome și premii bănești au fost menționați combinerii și plugarii din satul Selemet, care au recoltat peste 3 tone de grîne de la fiecare hecatar. Sărbătoarea a culminat cu un concert de zile mari, prezentat de artiștii locali. Rînd pe rînd s-au prezentat scenete umoristic, dansuri și cîntece folclorice, piese teatralizate la tematica pîinii. S-a încheiat sărbătoarea Ultimului Snop la Cimișlia cu un șir de acțiuni sportive. Cele mai solicitate au fost ridicarea haleterelor, voleiul, și tragerea otgonului.
Crescătorii de ovine din 16 raioane ale republicii şi-au prezentat copitatele şi producţia animalieră la tîrgul expoziţie a crescătorilor de ovine şi caprine desfăşurat la Cimişlia. De dimineaţă, cele mai alese oi, au fost repartizate în secţii special amenajate în centrul oraşului pentru admiraţia vizitatorilor. Proprietarii animalelor au avut parte de vizitatori care îşi doreau să cumpere ovine şi caprine de rasă dar şi din cei care doar admirau vietăţile. Un animal de prăsilă ajungea la un preţ de 1500-2000 de lei pe cînd cele obişnuite puteau fi cumpărate cu pînă la 1000 de lei. Creşterea caprleor este o afacere nu doar pentru oamnii în vîrstă dar şi pentru tineri. Un exemplu în acest sens este Mihail Gargalîc din Găgăuzia,care a preluat ocupaţia de la tatăl său, apoi a avut o stagiere în Germania şi Elveţia. Cea mai numeroasă delegaţie în cadrul tîrgului expoţie de la Cimişlia a fost din partea raionului Orhei. 15 persoane din Orhei au venit cu ovine si caprine de 4 rase. Cei mai buni crescători de ovine şi caprine au fost meţionaţi cu diplome şi premii băneşti. Premiul pentru cel mai tipic berbec de rasă a revenit crescătorilor de ovine din satele Zorile şi Trebujeni din raionul Orhei, şi lui Tudor Grîu din satul Recea, Rîşcani. Premiile pentru cea mai tipică rasă femelă a revenit crescătorilor Cahul, satele Burlăceni şi Alexandrfeld. Cea mai tipică capră aparţine lui Alexandru Gribineţ din satul Topal, raionul Cimişlia, iar cea mai bună mioară- lui Nicu Tudor din Cahul. Tîrgul expoziţie al crescătorilor de ovine şi caprine desfăşurat la 11 august în oraşul Cimişlia,a fost organizat de către Consiliul Raional Cimişlia şi Asociaţia Crescătorilor de ovine şi caprine din Republica Moldova. Acţiunea este la cea de a doua ediţie si a intrunit participanti din 16 raioane ale Republicii Moldova. Prima editie a avut loc anul trecut la Orhei si a adunat atunci crescatori de ovine si caprine din 12 localitati.
În localitatea Sagaidac, raionul Cimișlia, a fost deschis un teren de minifotbal cu acoperire artificială. Este un proiect al Federației Moldovenești de Fotbal cu contribuția primăriei și a Consiliului Raional Cimișlia. Fotbalul în satul Sagaidac, este o tradiție cunoscută în raionul Cimișlia. Aici activează echipe de fotbal de copii și adulți, inclusiv o echipă de fotbal din fete. Potrivit rezultatelor anului 2012, echipa de fotbal din satul Sagaidac, a devenit campioana raionului Cimișlia. Cel mai în vîrstă jucător al echipei este Nicolae Zamurcă de 67 de ani. Fotbalul în satul Sagaidac, este o tradiție cunoscută în raionul Cimișlia. Aici activează echipe de fotbal de copii și adulți, inclusiv o echipă de fotbal din fete. Potrivit rezultatelor anului 2012, echipa de fotbal din satul Sagaidac, a devenit campioana raionului Cimișlia. Cel mai în vîrstă jucător al echipei este Nicolae Zamurcă de 67 de ani. Stadionul de minifotbal din satul Sagaidac este al treilea la număr, deschis în raionul Cimișlia după cele din satul Gura Galbenei șui orașul Cimișlia.
În prima zi a lunii august 2013, în localitatea Selemet din raionul Cimișlia, a fost instalat bustul lui Burebista, regele dacilor. Sculptura din bronz, este o lucrare a sculptorului român George Dumitru și este donată localității de către societatea cultural istorică Mihai Viteazul din județul Prahova, România. Sculptura este din bronz, cîntăreșe aproximativ 300 de kilograme, și este așezată pe un soclu de circa 2 metri, pe care este fixată o placă cu inscripția „Burebista-Regele Dacilor”. Sculptura este amplsată, la decizia Consiliului Local Selemet, în scuarul din fața Casei de Cultură a localității. Sculptura regelui dacilor Burebista, este prima de acest gen în Republica Moldova, și va fi inaugurată oficial la data de 28 august 2013 de sărbătoarea adormirii Maicii Domnului.
În localitatea Gura Galbenei, raionul Cimișlia, a fost deschis un post nou de salvatori și pompieri. Constituirea postului a fost posibilă cu susținerea Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne în comun cu Autoritățile Publice Locale din teritoriu. La eveniment a participat ministrul de interne Dorin Recean. În calitate de pompieri au fost angajate cinci persoane civile, care au urmat cursuri de instruire oferite de angajaţii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI. Autorităţile publice locale vor salariza noii pompieri, iar pregătirea profesională ulterioară va fi dirijată de pompieri profesionişti. Ei vor efectua intervenţii în Gura Galbenei şi localităţile din jur în cazuri de incendii, calamităţi naturale, riscuri de înec şi alte incidente ce pot pune în pericol viaţa cetăţenilor. Pentru ca intervenţia acestora să fie posibilă, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale le-a oferit în gestiune o autospecială de intervenţie şi echipamentul necesar. Ministrul Afacerilor Interne, Dorin Recean a declarat publicului că obiectivul Ministerului Afacerilor Interne este să reducă timpul de reacţie al pompierilor la 15 minute de la chemare în orice colţ al Moldovei.Ministrul Afacerilor Interne, Dorin Recean a declarat publicului că obiectivul Ministerului Afacerilor Interne este să reducă timpul de reacţie al pompierilor la 15 minute de la chemare în orice colţ al Moldovei. Începînd cu anul trecut, în ţară, au fost inaugurate încă opt astfel de posturi. Până la finele anului 2013, urmează să mai fie deschise patru posturi similare.
La Cimişlia, la iniţiativa administraţiei raionului a avut loc prezentarea proiectului „Construcţia drumului naţional M3” pe teritoriul raionului Cimişlia. În cadrul întrunirii a fost prezentat proiectul în varianta care este la etapa actuală, au fost descrise nodurile de conexiune a traseului M3 cu drumurile existente şi prospectarea arheologică a drumului. Potrivit proiectului, drumul naţional M3 Chişinău-Giurgiuleşti, care urmează a fi construit, va traversa raionul Cimişlia începînd cu satul Porumbrei şi va ocoli zonele rezidenţiale din localităţile Sagaidac, Gradişte, Coştangalia, şi oraşul Cimişlia. Traseul va avea 5 noduri de conexiune cu drumurile existente din raion. După prezentarea proiectului, responsabilii pentru proiectarea drumului, au fost asaltaţi de întrebări din partea factorilor de decizie din raion. Proprietarii terenurilor care vor fi traversate de traseul M3, vor fi compensaţi pentru pămîntul vîndut, cu preţul de stat şi vor fi despăgubiţi pentru roada pierdută şi alte pagube de pe terenul repsectiv. Potrivit proiectanţilor, proiectul tehnic de execuţie va fi finisat în toamna acestui an, iar lucrările de construcţie a drumului M3, pe sectorul Porumbrei – Cimişlia, vor începe în anul 2016.