Locuitorul oraşului Cimişlia, Gherasim Savin, în primele zile ale anului nou 2015, a donat muzeului din localitate o ramă pentru pentru fotografii, ornamentată într-un stil destul de ingenios. Este vorba de o lucrare făcută acum 50 de ani pe cînd s-a întors de la armată. Ornamentele au fost inspirate de la o lucrare mai veche a tatălui său. Apoi au urmat şi alte lucrări confecţionate doar cu cuţitul. Munca era migăloasă, uneori ajungea şi la 2-3 luni pentru o lucrare. Acum nu mai face astfel de rame dar mai păstrează secretul confecţionării. Gherasim Savin a dăruit lucrările muzeului din oraşul Cimişlia, care va fi deschis oficial pe data de 16 ianuarie 2015. El speră ca lucrarea sa să bucure vizitatorii, iar pentru copii, să fie o provocare demnă de urmat. Pe parcursul vieţii, Gherasim Savin a lucrat în gospodăria agricolă locală în calitate de mecanizator, dar toată viaţa a fost îndrăgit de secretele tîmplăriei. Singur şi*a confecţionat mai multe unelte, iar în prezent la cei 72 de ani împliniţi, s-a întors la îndeletnicirea din tinereţe- confecţionează cozi de ciocane, topoare, rame pentru albini, repară butoaie.
La ultima şedinţă a Consiliului Orăşenesc Cimişlia, din anul 2014, a fost aprobată Strategia de dezvoltare socio-economică integrată a oraşului Cimişlia pentru perioada 2015 – 2020. În anul 2014 a expirat termenul Planului strategic de dezvoltare socio-economică a orașului Cimișlia pentru perioada 2009 – 2014. Primăria în colaborare cu USAID Moldova, conform acordului de colaborare, a organizat ateliere de lucru cu implicarea sopecialiștilor, consilierilor orășenești, a societății civile. În rezultat experții implicați în acest proiect de către USAID Moldova au elaborat proiectele Strategiei de dezvoltare socio- economică integrată a oraşului Cimișlia pentru perioada 2015 – 2020. La solicitarea consilierilor, primarul de Cimişlia,Gheorghe Răileanu a trecut succint în revistă nivelul de îndeplinire a planului strategic anterior. Printre obiectivele strategice de dezvoltare a oraşului în perioada 2015 – 2020 se enumeră dezvoltarea turismului rural, utilizarea surselor alternative de energie, relansarea agriculturii ecologice, dezvoltarea businessului mic şi mijlociu, dezvoltarea socio-culturală a oraşului, infrastucturii sociale, protecţia mediului ambiant. Proiectele de documente se bazează pe un studiu aprofundat al situației actuale, pe perspectivade dezvoltare, posibilitățile reale, s-a ținut cont de toate propunerile, doleanțele expuse în procesul de lucru, dar și în cadrul audierilor publice. Proiectele au fost plasate la diferite faze de lucru pe pagina electronică a orașului.
La şedinţa Consiliului Orăşenesc Cimişlia din luna decembrie, a fost propus spre aprobare bugetul primăriei Cimişlia, pentru anul 2015, în valoare de 17 milioane 780 mii lei atît la capitolul venituri cît şi la capitolul cheltuieli. Cea mai mare pondere la formarea bugetului oraşului au avut transferurile de susţinere financiară a teritoriiilor de la bugetul de stat- 55 de procente. Veniturile proprii ale primăriei, constituie în bugetul primăriei 30 la sută, iar 10 la sută – din impozitul pe venit ale persoanelor fizice. Cele mai mzulte cheltuieli, ale primăriei Cimişlia pentru anul 2015 sunt preconizate pentru învăţămîntul preşcolar- 53 la sută.Apoi urmează amenajarea teritoriului cu 13 procente, pentru cultură, artă sport şi activităţi pentru tineret 10 procente, circa 9 la sută retribuirea muncii, întreţinera aparatuui primăriei- 4,5 procente.Acest proiect de buget a fost aprobat în prima lectură fără modificări. În cea de a doua lectură, dezbaterile s-au încins în jurul sumei de circa jumătate de milion de lei, preconizate pentru proiecte investiţionale. Consilierii partidului comuniştilor au propus de a specifica din această sumă, cheltuieli pentru construcţia paraclisului la cimitir şi construcţia terenurilor de joacă pentru copii. În aceeaşi ordine de idei, primarul de Cimişlia, Ghoerghe Răileanu, a propus să fie alocate şi 100 mii lei pentru construcţia bisericii Sfîntul Gheorghe din Cimişlia. Luînd în consideraţie propunerile consilierilor, bugetul primăriei Cimişlia pentru anul 2015, a fost votat unanim la Consiliul Orăşenesc în suma 17 milioane 780 mii lei. Această sumă este cu circa 4 milioane lei mai mult decît bugetul anului 2014.
Poliția din raionul Cimișlia au fost dotată cu 6 automobile noi de marca Dacia. Lotul face parte din cele 164 de automobile noi acordate Inspectoratului General al Poliției. Dotările au fost efectuate de MAI cu suportul financiar al Uniunii Europene. Mașinele sunt dotate cu toate echipamentele necesare, inclusiv pneuri de iarnă, conuri, bandă reflectorizantă și alte aplicații. Automobilele sunt destinate celor 4 sectoare de poliție din raionul Cimișlia și serviciul de patrulare din teritoriu. Deasemenea toate sectoarele de poliție din raionul Cimișlia au fost dotate cu tehnică de birou, calculatoare și imprimante.
De hramul satului Selemet din raionul Cimişlia, de ziua Sfîntului Dumitru, în centrul localităţii a fost deschis monumentul în memoria victimelor regimului totalitar comunist de ocupaţie. Monumentul reprezintă o cruce din două lespede de piatră cu încrustarea numelor celor 62 de selemeţeni care au fost deportaţi în Siberia şi Cazahstan în perioada 1940-1949 şi un segment de cale ferată. Iniţiativa şi contribuţia la edificarea monumentului aparţine cetăţeanului Ion Coptu, care a fost susţinut de colegii din partidul Liberal, consilieri şi consăteni.Ideea a fost sprijintă din start şi de către primarul localităţii Tatiana Badan. Cuvinte de recunoştinţă pentru înaintaşii satului au fost rostite de către Anastasia Balmuş-preşedintele Societăţii Istorice Ştefan cel Mare din Cimişlia, Tudor Pozneac-profesor din oraşul Cimişlia,Anatol Şalaru-fost ministru al transporturilor şi alţii. Feodosia Bulăţel-Oboroceanu, avea 13 ani cînd a fost deportată împreună cu părinţii în regiunea Bureat unde a îndurat 9 ani de zile. În perioada 1940-1949 din satul Selemet au fost deportaţi 62 de gospodari.În cel de-al doilea război mondial, 28 de bărbaţi din Selemet au căzut pe cîmpul de Luptă, iar în perioada 1946-1949, peste 300 de selemeţeni au murit de foame.
Obiceiul de nuntă prezentat de către artiştii de la casa de cultură din satul Hîrtop, i-a adus gazdei festivalului “Cîntec, joc şi voie bună – Ca la noi în sat”, premiul mare. Colectivul Sălcioara,, este unul din cele 9 colective participante la festival în ediţia actuală. Locul 2 a revenit colectivului secţiei raionale de cultură Cimişlia, cu titlu model “Busuioc Moldovenesc”. Artiştii au adus în scenă un obicei mai vechi specific satului Ialpujeni- De ziua babei, adică un fel de Ziua moaşei satului, care se sărbătoreşte în a patra zi după Paşti. Artiştii din satul Porumbrei au venit la festival cu obiceiul scăldatul pruncului la botez, iar cei din satul Selemet cu tradiţiile legate de Sfîntul Dumitru- încheierea păşunatului pentru oi. Ambele collective s-au învrednicit de locul 3. Simpatia publicului a fost cucerită şi de către debutanţii festivalului- ansamblul Floare de Mălin din satul Valea Perjei. Fiind un sat preponderant bulgăresc ei au prezentat în scenă portul şi cîntece etniei bulgăreşti. Festivalul tradiţiilor şi obiceiurilor străbune “Cîntec, joc şi voie bună – Ca la noi în sat”, a ajuns la a 10-a ediţie în 2014, este organizat sub egida secţiei cultură raionale Cimişlia în fiecare an. Gazda festivalului pe parcursul acestor ani a fost casa de cultură a primăriei comunei Hîrtop.
Cu ocazia zilei mondiale a femeilor rurale, su egida Confederaţiei Sindicatelor din teritoriu, s-a desfăşurat o masă rotundă cu genericul “Cunoaşte-ţi drepturile”. La întrunire au participat reprezentantele femeilor din sectorul agrar, învăţămînt, medicină, asistenţă socială, telecomunicaţii şi alte domenii. Cele mai multe femei, tradiţional activează în domeniul învăţămîntului. În toate grădiniţele din raionul Cimişlia, toţi educatorii sunt femei, cu excepţia unui educator bărbat în grădiniţa satului Hîrtop. Cele mai frecvente probleme ale femeilor din localităţile săteşti sunt legate de locul de muncă. La sate multe întreprinderi funcţionează sezonier. Angajatele nu au un loc de muncă permanent. Participanţii au examinat situaţii problematice cu acordarea îndemnizaţiilor la naşterea copiilor, alocaţiilor de şomaj, alocaţiilor sociale pentru femeile din sate şi alte probleme cu care se confruntă femeile în sectorul rural. Un sprijin aparte pentru femeile din sectorul rural este acordat de către sindicate. Drept confirmare este şi această masă rotundă cu participarea femeilor rurale. Sărbătoarea mondială- Ziua Femeilor Rurale în Republica Moldova se marchează anual la 15 octombrie începînd cu anul 2000.
Parcul Industrial din Cimişlia ar putea atrage investitori străini, dacă ar exista o infrastructură dezvoltată. Este opinia oamenilor de afaceri din România, care au participat la un forum regional organizat de Agenţia de Dezvoltare Sud. Vasilică Diaconu, antreprenor din România, a declarat că ar putea iniția la Cimișlia, o afacere în sectorul producerii de mobilă, cu angajați autohtoni.Autorităţile din Republica Moldova, dau asigurări că, de anul viitor, vor investi în dezvoltarea infrastructurii. Pînă la moment, pentru constru construcția Parcului Industrial din Cimișlia, au fost investiți circa un milion, 600 mii lei. Şeful Delegaţiei UE în Moldova, Pirkka Tapiola, a anunţat că Uniunea Europeană îi va ajuta pe antreprenorii locali să-şi dezvolte afacerile. Până în prezent, în Moldova au fost create şase parcuri industriale.
La şedinţa Consiliului Orăşenesc Cimişlia din luna decembrie, a fost propus spre 
